Judetul Salaj - Mesesenii de Jos

roman   english   magyar

Mesesenii de Jos

Comuna Mesesenii de Jos, cu o suprafata a teritoriului administrativ de 62,86 km2, este amplasata la poalele Muntilor Meses, in Depresiunea Crasnei, coborand spre piateta de adunare a apelor de la Varsolt. in componenta comunei intra urmatoarele localitati: Mesesenii de Jos - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 12 km fata de municipiul Zalau, Aghires, Fetindia si Mesesenii de Sus.

incarcatura istorica a comunei este strans legata de prezenta liniei de aparare a Imperiului Roman, formata din turnuri si castre dispuse pe granita acestuia. Ruinele unor astfel de bastioane de aparare se regasesc in zonele inalte din mosia satului Mesesenii de Sus, ruine care se pot distinge si acum, dupa multe secole de uitare. Atestarile documentare ale localitatilor comunei sunt datate in intervalul secolelor XIII- XVI. Centrul de comuna, Mesesenii de Jos, este atestat documentar in anul 1341 sub denumirea de Kezel. Cea mai veche atestare documentara este atribuita satului Mesesenii de Sus, asezare mentionata inca din anul 1213. Celelalte doua asezari sunt mentionate ceva mai tarziu, Aghires in anul 1361 si Fetindia in anul 1549.

La ultimul recensamant populatia comunei numara 3078 de locuitori. Din punct de vedere etnic, populatia comunei prezinta urmatoarea structura: 67,22% romani, 30,66% maghiari, 2,12% rromi.

Apropierea fata de municipiul Zalau a facut posibila o migrare dinspre oras a activitatilor din sectoarele secundar si tertiar. Cultivarea terenului, cresterea animalelor, prelucrarea lemnului in ateliere mestesugaresti sunt principalele ramuri de activitate care completeaza spectrul economic al comunei.

Din punct de vedere turistic, comuna este cunoscuta pentru calitatile balneoterapeutice ale apelor sulfuroase-bicarbonatate de la Mesesenii de Sus. Punerea in valoare a acestor izvoare, dezvoltarea bazei de cazare si dezvoltarea infrastructurii ar putea face din aceasta localitate o statiune balneoclimaterica de mare succes.

Mesesenii de Jos

With a 62,86 square kms territory, the commune is situated at the foot of the Meses Mountains, in the Crasna Basin. It has the following component villages: Mesesenii de Jos - the central village placed at 12 kms distance from Zalau city, Aghires, Fetindia and Mesesenii de Sus. On the territory of the commune has trended the protecting wall of the Roman Empire. The ruins of a bastion are still visible in Mesesenii de Sus.

The attestations of the settlements date from the 13-16th centuries. The central commune was attested in 1341 under the name Kezel. Mesesenii de Sus was mentioned in 1213, Aghires in 1361 and Fetindia in 1549.

The population of the commune counts, according to the last census, 3078 inhabitants, of which 67,22% are Romanians, 30,66% Hungarians and 2,12% Roms.

Farming, livestock-breeding and conversion of timber are the principal economical activities of the commune.

The commune is well-known for the balneotherapeutic effects of the sulphuretted and bicarbonated waters in Mesesenii de Sus.

Magyarkecel

A kozseg teljes felulete 62,86 km2, a Meszes hegyseg labanal, a Krasznai medenceben fekszik. Kozigazgatasilag a kovetkezo falvak alkotjak: Magyarkecel (Mesesenii de Jos) - a kozseg kozpontja, 12 km-re talalhato Zilahtol, Egrespatak (Aghires), Gurzofalva (Fetindia) es Olahkecel (Mesesenii de Sus).

A falvak elso irasos emlitesei a XIII-XVI. szazadokbol szarmaznak (Magyarkecel - 1341, Olahkecel - 1213, Egrespatak - 1361 es Gurzofalva - 1549).

A kozseg lakossaga az utolso nepszamlalaskor 3078 fo volt, ebbol 67,22% roman, 30,66% magyar es 2,12% roma nemzetisegu.

A kozseg fobb gazdasagi tevekenysegei a foldmuveles, allattenyesztes es fafeldolgozas.

Turisztikai nevezetessege az olahkeceli kenes es bikarbonatos vizu gyogyfurdo. Muemlekei kozul kiemelkedik a magyarkeceli reformatus templom, melyet a XVI. szazad elejen Gereb Laszlo erdelyi katolikus puspok emeltetett. Mellette 1775-ben epult haranglab. Egrespatak kiemelkedo szemelyisege volt Marosi Istvan reformatus lelkesz, aki 1680 korul megirta Szilagysagot targyalo munkajat, a Topica Descriptio Syilvaniae-t. Ez a falu szerepel Szilagyi Istvan "Ko hull apado kutba" c. regenyeben Egrestelek neven.