Actualitate

Consiliul Judeţean Sălaj - 24 de ani

Începutul lunii aprilie a.c. marchează 24 de ani de la prima ședință de constituire a Consiliului Județean Sălaj – autoritate a administrației publice de la nivelul județului. Retrospectiv, din anul 1992 până în prezent, cadrul de reglementare, atât în ceea ce privește organizarea și funcționarea autorității județene cât și cea de alegere a structurii politice a acesteia, aduce noi prevederi ce modifică și completează atât competențele cât și modalitatea de elaborare și implementare a deciziilor autorității administrației publice județene.

Astfel, sub aspectul structurii politice, al formării consiliului județean, în prima sa formă Legea nr. 70 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, prevedea alegerea consilierilor judeţeni în mod indirect de către un corp electoral format din totalitatea consilierilor locali din judeţ, după ce consiliile locale au fost legal constituite. Pe acest fond, componenţa consiliului judeţean în urma alegerilor din martie 1992, din punct de vedere al apartenenței politice, a reflectat în bună parte structura consiliilor locale. Aceste prevederi legale privind alegerea consiliilor judeţene au fost abrogate înaintea alegerilor locale din anul 1996, astfel că începând cu cel de-al doilea mandat (1996 - 2000), consiliul judeţean s-a ales prin vot direct şi după aceeaşi procedură ca şi consiliile locale..

Potrivit prevederilor fostei legi a administraţiei publice locale nr. 69/1991, consiliul judeţean se întrunea în şedinţe ordinare o data pe trimestru. Între şedinţe conducerea operativă a administraţiei judeţului se realiza de către delegaţia permanentă formată din 6 consilieri, preşedintele şi vicepreşedinţii, care în acest interval de timp exercita şi atribuţiile consiliului judeţean, cu excepţia celor care vizau adoptarea programelor şi prognozelor de dezvoltare economico-socială a judeţului, bugetul şi orientările generale privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor. În aprilie 1996 prin modificările aduse acestei legi atribuţiile delegaţiei permanente sunt rezumate doar la pregătirea şedinţelor consiliului judeţean şi stabilirea măsurilor pentru aducerea îndeplinire a hotărârilor acestuia. Începând cu anul 2004, consiliul judeţean se întruneşte lunar în şedinţe ordinare, delegaţia permanentă nemaifuncționând, aceasta fiind desființată. .

Pe fondul multiplicării atribuţiilor consiliului judeţean ca efect al descentralizării unor competențe fie exclusive, partajate ori delegate autorității administrației județene, activitatea deliberativă a consiliului județean s-a intensificat, astfel că, până în acest moment în mandatul prezent (2012-2016) s-au adoptat 572 hotărâri, în mandatul 2008 – 2012 fiind adoptate 696 hotărâri, 534 hotărâri în mandatul 2004-2008, în marea lor majoritate cu caracter normativ, faţă de 391 în mandatul precedent, 286 în mandatul 1996 – 2000 şi 67 în mandatul 1992 – 1996, când delegaţia permanentă a adoptat 536 de decizii substituind unele atribuţii ale consiliului judeţean..

Modificările legislative au survenit şi în ceea ce priveşte componenţa numerică a consiliului judeţean care în prezent numără 30 de consilieri și președintele consiliului județean, faţă de 37 câţi erau până în anul 2004. După două scrutine (cel din 2008 și din 2012) în care preşedintele consiliului judeţean a fost ales prin vot direct, uninominal, cu drept de vot în şedinţele de consiliu judeţean, începând cu scrutinul din acest an, alegerea acestuia se va realiza indirect – din rândul consilierilor județeni, de către aceștia – la fel ca în mandatele aferente alegerilor din 1992, 1996, 2000 și 2004, acesta menținându-și dreptul de vot în ședințele consiliului județean..

În ceea ce privește competențele exercitate în prezent de către consiliul județean, acestea sunt reglementate de Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit legii, consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean, atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului, atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine, atribuţii privind cooperarea interinstituţională precum și alte atribuţii prevăzute de lege, în exercitarea cărora elaborează și implementează decizii specifice, așa cum sunt prevăzute acestea de cadrul legal. .

Arhitectura dispozitivului instituțional – atât a aparatului de specialitate cât și a instituțiilor subordonate – reflectă diversele categorii de competențe conferite de legiuitor consiliului județean și asigură cadrul instituțional necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: educaţia, serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială, sănătatea, cultura, ordinea publică, situaţiile de urgenţă etc. Resursele financiare pentru susținerea furnizării acestor servicii și îndeplinirii competențelor prevăzute de lege – structurarea, viabilitatea și echilibrarea bugetului județean – sunt definite printr-un cadru de reglementare specific finanțelor publice locale, în principiu, rata de dependență față de alocările de la bugetul central menținându-se ridicată. Eligibilitatea în ceea ce privește accesarea unor finanțări nerambursabile și promovarea unor proiecte în diverse sfere de competență ale consiliului județean pentru ameliorarea calității serviciilor furnizate și a infrastructurilor teritoriale (ex. modernizarea infrastructucturii rutiere județene, a celei de sănătate și protecție socială, a obiectivelor de patrimoniu cultural etc.) completează veniturile bugetare de la nivel județean..

În spațiul european, la nivelul cooperării teritoriale și cel al relațiilor bilaterale, consiliul județean reprezintă autoritatea administrației de nivel imediat inferior celui de stat (central) situându-se în acest moment, ca reprezentativitate, pe același nivel cu structurile similare de la nivelul teritoriilor europene denumite generic – regiuni - însă, în același timp, cu competențe și un număr al populației diferit și divers. Comitetul Regiunilor este Adunarea reprezentanţilor regionali şi locali din Uniunea Europeană, fiecare dintre cele 28 de state membre fiind reprezentate printr- o delegație națională în cadrul acestui for, în cazul României membrii acesteia fiind nominalizați de către Guvernul României la propunerea asociațiilor naționale reprezentative pentru administrația județeană și locală. Pe de altă parte, în virtutea principiului autonomiei locale, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune poate fi hotărâtă de către consiliul județean. .

Joomla Templates by Joomla51.com